Iraclie Porumbescu și revoluțiile – opera uitată

Descriere

Iraclie Porumbescu și revoluțiile – opera uitată

„Iraclie Golembiovschi s-a născut într-o zi de 9 martie 1823, când se prăznuiesc Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Nașă i-a fost călugărița Iuliana Vasilovici de la Mănăstirea Sucevița, nepoată a egumenului Ghenadie Platenchi, care i-a dat numele Iraclie după cel al unuia dintre soldații mucenici din Legiunea a XII-a Fulminata, uciși în anul 320 pentru dreapa credință, și anume Heraclius”. (Adrian Lesenciuc)

Tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, preotul Iraclie Porumbescu a fost un personaj complex. Anul revoluțiilor europene, 1848, îl găsește pe tânărul student în anul trei la Institutul Teologic din Cernăuți, Iraclie, secretar de redacție al publicației „Bucovina”. Câștigă stima lui Eudoxiu Hurmuzachi prin scrierile sale și primește astfel dificila sarcină de a conduce secretariatul revistei de referință pentru conștiința românească.

„Modestia lui Iraclie a permis ca istoria să-l ocolească, să nu reflecteze fidel importanța pe care a avut-o tânărul bucovinean din Sucevița, prin ale cărui vene curgea sânge românesc”, afirmă autorul.

Participarea activă la promovarea idealurilor revoluției s-a manifestat în primul rând prin propria literatură. „Iraclie Porumbescu avea să conteze ca scriitor prin calitatea sa de cronicar memorialist, de autentic povestitor, de fin ironist al acelor vremuri neașezate”, menționează Adrian Lesenciuc.

A doua direcție în care s-a manifestat această participare activă a fost prin acțiunile sale politice și culturale, mai ales prin susținerea introducerii limbii române și a grafiei latine în Școală și Biserică.

Prin lucrarea „Iraclie Porumbescu și revoluțiile – Opera uitată”, Adrian Lesenciuc scoate în lumină personalitatea mai puțin cunoscută a unui preot care s-a identificat cu idealurile pașoptiste, „a cărui calitate nu se oprește la cea de tată al lui Ciprian Porumbescu”, notează Pr. Cristian Muntean în prefața cărții.