Omilii duhovniceşti

Descriere

Omilii duhovniceşti

Omiliile duhovnicești ale Sfântului Macarie cel Mare constituie una dintre operele patristice care a cunoscut o imensă popularitate în rândul cititorilor din toate spațiile creștine, mai ales monahi și monahii, dornici să pătrundă mai adânc în spiritualitatea ascetic-filocalică și, după o expresie din paginile acestei cărți, „să își aprindă inima de la focul Duhului Sfânt”.

Sfântul Macarie cel Mare (295-392) s-a născut în Egipt din părinți drepți și credincioși, fiind cunoscut și ca Macarie Egipteanul. A fost unul dintre Părinții pustiei egiptene cu cea mai mare autoritate spirituală, fiind ucenic al Sfântului Antonie cel Mare și unul dintre întemeietorii monahismului creștin. […]  Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Macarie cel Mare, numit și Egipteanul sau Pustnicul (†392), în ziua de 19 ianuarie, alături de alt mare monah al pustiului, Sfântul Macarie Alexandrinul (†395).

Sfântului Macarie cel Mare i se atribuie 50 de Omilii, a căror profunzime ascetică și mistică le singularizează în peisajul vast al literaturii duhovnicești, dar și alte scrieri, epistole, apoftegme și rugăciuni. Însemnătatea pedagogică în plan duhovnicesc a Omiliilor macariene a fost una uriașă de-a lungul timpului, aceste texte constituindu-se într-un adevărat ghid spiritual pentru cei angajați în lupta pentru mântuire și desăvârșire prin parcurgerea căii de la chipul la asemănarea cu Dumnezeu. Scriere de o mare frumusețe și cu un dens conținut teologic, Omiliile duhovnicești ale Sfântului Macarie cel Mare și-au câștigat în timp un loc de cinste binemeritat în evlavia creștinilor, atât răsăriteni, cât și apuseni.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel